Lucian Blaga

Amintire

Unde eşti astăzi nu ştiu.

Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastră.

Alunec în amintire, e-aşa de mult de-atunci.

Pe culmile vechi unde soarele iese din pământprivirile tale erau albastre şi-nalte de tot.

Zvon legendar se ridică din brazi.

Ochi atotinţelegător era iezerul sfânt.

În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.

Din gene, ape moarte mi se preling.

Ar trebui să tai iarba,ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.

Cu coasa tăgăduirei pe umărîn cea din urmă tristeţe mă-ncing.

Toamna?

A venit toamna..
Da.
E toamna.
Si uite cum se duc anii..
Se duc zilele astea, fara ca eu sa stiu ce-i ala apus la malu`marii cu lada de bere dupa mine..si cu tine, privind cerut gol.
Se duc zilele .. fara ca eu sa stiu ce-i ala vis sub apa..fara ca eu sa stiu ce-i aia fantana fermecata, care sa-ti indeplineasca dorintele..
Se duc..fara sa stiu cum e sa-ti citesc gandurile..
Fara sa ne fotografiem alunitele alea.. de care vorbeam..
Fara sa ma iei din nenorocita aia de ploaie..fara sa ma imbratisezi..
Se duc..
Iar eu regret ca nu stiu. Regret c-am fost ..si c-am sa fiu.

"Copil, ca ei, te vezi,
Si plangi...si-i frig de toamna...
Si-i pacla prin livezi."

Emotie de toamna

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin.

Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.


Because we all love Nichita Stanescu.

Sunt..esti!

Sunt ceea ce vreau sa fiu. Sunt uneori o umbra rece, blocata in urletul zidului palid.. Sunt amintirile trantite-n asfaltul umed pentru ca tu ai decis sa ma dai uitarii. Si te caut cu privirea in balta goala din asfalt. Nu esti.. N-ai sa fi!Sunt umbrela pe care mi-o tineai grijuliu de-asupra capului atunci cand cerul plangea alaturi de noi. Pacat ca ai ales sa ma lasi in ploaie atunci cand aveam nevoie sa-ti privesc cuvintele.. Pacat ca m-ai lasat in nenorocita aia de ploaie!Sunt durerea rece..indiferent de rece, care te implora sa ma mai izbesti o singura data de peretele tacut. Sunt vocea ta tacuta, pentru ca te-ai hotarat sa te ascunzi in fotografia de pe dulap, fara sa-mi spui macar "Rupe-ma!". Si vocea noastra era un ecou al urletului tau tacut si chemator. Si s-a pierdut in mine..Esti o flacara stinsa de vantul dorintei care ma arde cu sete si-mi sfasaie inima..resturile intunecatei mele inimi.Esti chipul fragil pe care mi l-am intiparit in minte cu grija, sa nu cumva sa se desprinda la adierea cuvintelor tale confuze..Esti aparatul de fotografiat pe care mi l-ai facut cadou de ziua mea, in speranta ca o sa ne pozam pana si cea mai mica alunita de pe spate.. Dar te-ai imprastiat in mii de bucatele si m-ai implorat sa te culeg de pe jos..din vesnicul gol puieril.Esti ceea ce jocul copilariei te-a facut sa fi..esti zambetul copilului de trei ani din visul tulburat al tristetei.Suntem sarutul lipsit de viata, pe care ni-l dadeam in poeziile uitate, contopindu-ne in intunericul infinit.

Old shit.

Old shit..pentru ca imi place sa-mi amintesc de noi.

Heei, mai sti cand ne-am vazut pentru prima oara? Sau..sau atunci cand mi-ai zis "te iubesc"..tot pentru prima oara, sau cand..m-ai imbratisat..?

Sau cand mi-ai spus ca..o sa ma astepti atat cat va fi nevoie?

Old shit pentru ca a trecut ceva timp de atunci. Si pentru ca a fost frumos. Pentru ca avem o poveste frumoasa..tu ai facut-o sa fie. Cel putin, asta cred eu.

Si..pentru ca inca este.

Old shit..pentru ca imi place sa-mi amintesc de mine cu vreo 5 luni in urma.

Imi place sa ma gandesc..la cum eram in..februarie. Cum eram de Craciun..ce-am facut de Revel si ce imi placea atunci..cum ma imbracam, de cine eram indragostita..

Chiar daca acum cred ca eram proasta atunci..acu`5 luni. Chiar daca eram. Imi place sa stiu ca a fost. Si ca eram. Alaturi de tine. [Recunoastem ca-i un cantesc prost, recunoastem ca si noi am fost.]

Old shit pentru ca nu stiam sa gatesc..pentru ca ma certam cu mama din orice .. pentru ca tata nu ma lasa sa am prieten sau..pentru ca nu aveam voie afara mai mult de ora 9.

Old shit pentru ca ai mei ma stresau cu invatatu`[si acum o fac.]..old shit pentru ca nu-i bagam niciodata in seama..[nici acum n-o fac!]..old shit pentru ca imi e dor de profu`de sport si pentru ca a fost cel mai tare.[Gradinaru`]

Old shit pentru ca imi amintesc ce stresanta eram cu massurile gen "Daca dai massu`asta mai departe vei intalni iubirea vietii tale." sau "Daca citesti asta cu mana pe mouse, iseamna ca te iubeste. Dar daca nu-l dai mai departe.." pana mea stie ce.

Old shit..pentru ca imi place sa mi-o amintesc pe Mali. Imi place sa-mi amintesc prima noastra convorbire. Chiar daca a fost pe messenger..chiar daca am avut o conversatie gen "eu:haaai zi ceva!!.. ea: :)))"..chiar daca eram amandoua atat de copilaroase..o iubesc! Si

imi place sa mi-o amintesc..sa imi amintesc de noi asa cum eram..[Ur my bitch and you know i`ll share my pussy with you:">!!]

Old shit..pentru ca ma uitam la un film de o mie de ori. Old shit pentru ca imi faceam poze prostesti. Old shit pentru ca nu stiam ca hi5`u are virusi..si pentru ca eram zilnic pe el. Old shit pentru ca nu stiam ca exista Soko [by the way, Mali..am ascultat azi Soko-Take my heart..si am vazut clipu`..adica pozele cu ea. Hell yeah! Semanati perfect!! PERFECT. Esti o Soko :>..una mai mica, si una pe care o iubesc enorm. :">]..pentru ca nu stiam ce-i aia dragoste..sau ce-s alea dc`uri.

Old shit pentru ca tuturor ne e dor de vechile cacaturi.

Sisisi..old shit pentru ca si asta va fi un old shit peste cateva luni.

Dar..

Si totusi ai putea sa devi transparent pentru o vreme..doar atat?! Si totusi as putea sa-mi dau seama daca esti al meu, dupa toate astea?? Daca ti-as spune adevarul..m-ai crede? Dupa toate astea..

Ai putea sa incerci sa ma iei in brate sau sa ma saruti pe frunte. Nu ti-as mai cere niciodata nimic. Poate doar sa ma lasi sa-mi gasesc calea..sa ma lasi sa-ti arat..sa-ti arat cine sunt, cu adevarat. Poate sa te fac sa-ntelegi ca, oarecum imi lipsesti. Si ca..eu chiar vreau sa..eu chiar vreau sa mergem la mare..sa dormim sub cerul gol si sa ma saruti asa cum fac, ei bine, asa cum fac indragostitii.

Ai putea sa ma asculti? Sa ma lasi sa visez din nou ca pot sa zbor..Crezi ca ai putea sa-mi arati drumul spre mare??

Doar el. Doar ei, si noi.

Sambata. Soare, cer senin. Vita de vie...si noi. Tu si eu si ceilalti. O bere si un vers, si aparitia lor pe scena. Mii de aplauze si mii de maini ridicate. Am intrat in delir. Nu mai aud, simt, vad nimic altceva decat Vita de vie, Adi si chitara. Un om cu o chitara.

Cu toate ca fumul de mici, carnaciori si eu mai stiu cu ce s-au gandit romanii sa faca bani i-a dat un miros "ametitor" tricoului meu cu Nirvana, sar, cant si il pozez pe Adi si nu-mi pasa de nimic. Chiar daca acum canta "Imi pasa". Mie nu!:D

"Visare". Multe maini ridicate, din nou...multe fete in spatele meu care zbiara, urla, nu canta melodia. Sincer, nici eu nu o cant. Si eu urlu cat ma tin plamanii. Stii, cand esti acolo si ei sunt in fata ta, ai vrea sa urlii atat de tare incat sa te auda, iar la un moment dat ai impresia ca ei chiar asta fac. Si ai impresia ca se uita la tine, in ochii tai, si sunt fericiti ca le sti versurile. Versurile melodiilor lor.

Versurile astea si-au lasat nenorocita aia de amprenta undeva acolo inauntru...si nu se duce, e ca si tatuaju`ala permanent de pe mana tipului cu par lung, negru si cret din fata mea. Tipu`ala e chiar dus de acasa. Pana acum a baut zeci de pahare de bere, fara sa exagerez. Cred ca, doar privindu-l, sunt satula de singura doza de bere pe care mi-am cumparat-o. Pana acum.

E tot "Visare" si eu tot visez...si visez...si se termina. Adi ne zice ca il doare capu`ingrozitor de la doua guri de palinca din partea celuilalt Adi. Adrian Igrisan. Noi radem. Toata lumea rade:). Sau daca nu, zambeste. Un rocker din spate rade isteric, chiar. Si noi toti ne uitam la el cu o fata dinaia "Oo, wtf man?/:)"

Dar continua. "Praf de stele". Acum e mai intuneric. Se vad cateva stele, adevarat. Sau poate ca le vad in visarea de din-nainte din care, inca, nu m-am trezit. M-am pierdut de tot in melodie, si important e ca vad stelele. Le vad. Sunt atat de aproape.

Si puf! M-am trezit. M-a trezit telefonu`ei.

Ea:Ceau mama!

Mama ei:Unde naiba esti?(se aude tare chitara.)

Ea:Aaaa...la Vita de vie! La concert. La festival, mama.

Mama ei: Singura?

Ea: Nu, cu Adri si ceilalti.

Mama ei:Fara adulti?

Ea:Fara, mama.

Mama ei:Hai acas`.

Ea: Dar mamaaaa!!(urla.)

Mama ei nu mai e pe fir.

Na.

Ea:Hai acas`!

Eu: Sa te fut!

Ea:Sa ma futi!

Tacere!

Eu:Hai la Mc.

Ea:Mi-e foame.

Eu:Pai haaaaai!

Ea: Si mama?

Eu:Hai odata!8-

Intram in Mc. Coada. Maree.

Comandam. Mancam, si-mi fura un cartof. Ii trag o privire gen "/:), si tu ai, in pizda matii."

Imi zambeste. Ii zambesc. Si luam 8`le. Eu n-am mai facut bilet. Ea da. Eu sunt mai shukra, ea nu \:d/.

M-am oprit pe drum ca sa fac o poza. Sa-i fac o poza cerului.

Si apoi a venit la mine ca sa-si ia ramas bun.

Am stat 20 de minute pe bordura. Apoi s-a ridicat brusc si a plecat. Si m-a imbratisat. Si a plecat. Si i-am zis ca o iubesc.

...up she goes.

" Toti tinerii isi fac griji pentru o multime de chestii.E o parte fireasca si inevitabila a procesului de maturizare."

(David Nicholls-Cine stie castiga.)

Da, in mare. Asa e.

A venit la mine. Ne-am intalnit intamplator pe strada, in timp ce eu ma chinuiam cu un teanc de carti. Pot spune, un imens teanc de carti...si pe de-asupra, incredibil de greu.

S-a oferit sa ma ajute.

Asa ca acum e pe patul meu si rasfoieste ultimul numar al revistei mele preferate. Eu merg sa fac o cafea. Mi-e sete. O sete nebuna, dupa marele efort depus cu cartile, iar cafeaua asta n-o sa ma ajute deloc. Sau poate ca da. Ma va tine treaza, ca sa le aranzej pe fiecare-n parte, pe rafturile noi de culoarea cerului senin.

Fac cafeaua, iau doua cani, fur 2 biscuiti din pachetul pe care l-a cumparat mama pentru bunica, si ma intorc in camera.

E tot acolo, rasfoind aceeasi revista.

Cum ziceam, imi este foarte sete, asa ca ii fur tatei doua Timisorene si ma intorc.

Ajungem si la ultimele doze de bere, dar suntem destul de beti, asa ca stam intinsi pe spate, fara sa scoata o vorba. Ascultam Nirvana-"Rape me".

Moment de liniste totala.

Terminam berea. Situatia se degradeaza.

Iesim.

Mergem pana la colt, ne luam doua pungi de pufuleti, si ne indreptam spre parc.

Dupa un alt moment de liniste totala, imi arunca tenisii intr-un canal destul de adanc, iar eu sunt nevoita sa merg pana acasa in sosete. Noroc ca trebuia sa imi iau alta pereche. Asta a fost marele meu noroc.

Cand ma intorc acasa, sunt mult prea obosita ca sa ma gandesc la ceva, dar nu pot sa nu observ ca dormitorul meu nu e intr-o stare ideala. Ma bucur insa ca nu mi-am lasat la vedere caietul cu poezii.