Nimic.

O striga cu glasul lui tacut de pe marginea drumului. Stia ca nu se va intoarce, dar continua sa-si hraneasca setea de indiferenta cu lipsa ei de interes. Stia ca avea sa fie inca o zi in tacere.
Ea traversa strada fara sa priveasca in urma, pasea fara sa se gandeasca la imaginea cu inimi frante si soare apus.
El o privea cum se pierde in multime fara sa reactioneze. Nu-i ramasese decat urma de parfum lasata de umbra ei. Ii era de ajuns...