E un obsedat imputit care te iubeste, caruia ii e foarte dor de tine.. care e.. e un copil in corp de baiat mare si smecher.. e un copil care are nevoie de alt copil, de preferabil un copil feminin care sa-l asculte.. sufletul lui are nevoie de sufletul celuilalt copil.. cele doua suflete simt nevoia sa se iubeasca din nou, asa cum au facut-o acum mult timp, simt nevoia sa faca dragoste in tacere.. astfel incat sa nu va dati seama, voi fiintele umane, de ceea ce se petrece intre ele doua.. in lumea lor de suflete..
El stie asta. O stie si o ascunde de tine, de realitatea asta care, de multe ori, e mult prea modesta. El stie si accepta ca are nevoie de tine, de imbratisarile tale. Dar si tu, la randul tau, ai nevoie de el. Iti era asa de dor de el si ii simteai lipsa in fiecare zi. Primele saptamani au fost grele, apoi ai inceput sa uiti acea parte a vietii tale, dar mereu iti aminteai de primul vostru sarut, de imbratisarile din baruri, de berile impreuna, pana si de certurile voastre atat de stupide. Tu l-ai iubit mereu, dar ai tacut. L-a iubit si sufletul tau neutru, dar a tacut si el, de aceasta data. Nu mai avea cui sa-i spuna ceea ce simte, nu mai avea cu cine sa faca dragoste in tacere pentru ca v-ati indepartat prea mult...
El stie si asta. Si mai stie ca, oricat de mare e sufletul lui, singura care il va putea umple cu emotii, sentimente, sperante, dragoste... dar in special dragoste, esti tu. Acel copil de care are nevoie pentru a se maturiza.
Are nevoie de tine mai mult ca niciodata.
Si tu de el.
Tu sti ca el te iubeste. Si mai sti ca il iubesti nespus de mult, si mai sti ca nu vei putea sa-l uiti... ca iti va ramane mereu in sufletul neutru. Ca acel suflet isi va aminti pentru totdeauna de noptile in care faceau dragoste in tacere...
Si mai sti ca e un nou inceput. Ca destinul s-a hotarat sa va puna din nou la incercare, pe voi, pe voi doi! Nu pe tine. Nu pe el, ci pe voi doi, caci acum putem vorbi la plural. Caci ne permitem sa speram, sa traim, sa iubim.
duminică, 25 ianuarie 2009
Endless love
Publicat de Adriana. la 1/25/2009 1 comentarii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)